THE END

Mda, pai am vrut sa-mi sterg blogul, dar sandra has a point. Se poate spune orice despre mine, dar n-as prea vrea sa se spuna ca n-am demnitate sau ca sunt o lasa. Blogul asta e trecut, dar e trecutul meu. In blogul asta e mult eu, desi e eu uitat.
Blogul ramane, chiar daca ma sufoca.

Poate ca voi continua sa scriu pe greenspotting, dar acum scriu in principal pentru mine. Asta e un adio definitiv.

Ah, si Odihneasca-se in pace, pentru inca o ruda decedata. Se intampla din ce in ce mai des.

Al vostru bob de cafea.

Luati-o cum vreti...

La un artist (reacție)

Vreau să fiu ca tine.
Vreau să mă acopăr cu tu până ce
Personalitatea ți se va mula perfect
Peste pliurile alcătuirii mele.
Vreau să fiu cu tine.
Vreau să-ți fiu iubită, nu doar umăr pe care să plângi
De câte ori ea, oricare altă ea, îl privește intens pe el, oricare alt el.
Te văd în oglindă cum stai întins în pat, așteptând…
O oglindă, un pat, așternuturi apretate,
Drept de viața și de moarte unul asupra celuilalt.
Știu cât de mult mă iubești
La fel ca pe zecile dinaintea mea, la fel ca pe sutele
Ce mă vor succeda.
Iubirea ta e dureroasă prin generozitatea cu care o risipești.
Nu ești cinstit, așa cum nu sunt eu artistă,
Dar ți se iartă, căci ești artist.
Cine sunt eu? Nimeni. Nimic de spus despre mine.
Doar o bolnavă de gelozie cronică, în ultima noapte
Petrecută împreună, la tine.
Mâine dimineață nu-ți voi mai găti omlette du fromage
Și nu vom mai mânca în patul tău,
Urmărind în oglindă porumbeii galeși de pe pervaz.
Mâine dimineață mă vei alunga, înainte ca ea, oricare altă ea,
Să-ți bată molatic în ușă…